Despre Marin Preda

           

90 de ani de la nasterea lui Marin Preda

               

       La 5 august se împlinesc 90 de ani de la nasterea marelui scriitor, romancier si nuvelist român Marin Preda, autorul romanelor „Cel mai iubit dintre pãmânteni” si „Morometii”.
       Marin Preda s-a nãscut la 5 august 1922, în comuna Silistea-Gumesti, judetul Teleorman, scriitorul care a uimit mai târziu întreaga criticã literarã cu talentul sãu.

        Este fiul lui Tudor Cãlãrasu (plugar) si al Joitei Preda (casnicã). Numele de familie îl va lua dupã cel al mamei deoarece pãrintii nu erau cãsãtoriti legal si în acest fel mama putea primi un ajutor de la conducerea comunei. Micutul Marin vine într-o familie numeroasã, dar copilãria sa nu va fi deloc lipsitã de griji. În 1937, dupã terminarea claselor primare se prezintã la Scoala Normalã din Câmpulung-Muscel, dar este respins la vizita medicalã din cauza miopiei. Tatãl intentioneazã acum sã-l dea la o scoalã de meserii, intervine însã salvator librarul Constantin Pãun din Mirosi, de la care elevul Marin Preda îsi procura cãrti si îl duce la Scoala Normalã din Abrud, unde reuseste la examenul de bursã cu nota 10. În sedintele Societãtii literare din scoalã este remarcat de profesorul Justin Salatiu, care îi prezice cã „va ajunge un mare scriitor”. Cei trei ani de viatã transilvanã vor fi evocati în „Viata ca o pradã” si în „Cel mai iubit dintre pãmânteni”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primeste o repartitie pentru o scoalã similarã din Bucuresti.
      În ianuarie 1941 asistã la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare si ale reprimãrii ei de cãtre Ion Antonescu. Intrã în contact cu refugiatii ardeleni si se întâlneste cu silistenii lui stabiliti la Bucuresti. Toate acestea vor fi evocate peste trei decenii în „Delirul” si în „Viata ca o pradã”.           

        Marin Preda în aprilie 1942 debuteazã cu schita „Pãrlitu” în ziarul Timpul. Debutul la 20 de ani îi dã încredere în scrisul sãu, publicând în continuare schite si povestiri. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajeazã secretar de redactie la „Evenimentul zilei”.
          Între 1943–1945 este luat în armatã, dupã liberare în 1945 devine corector la ziarul „România liberã”. Marea lovitura o da in anul 1956 cand pentru romanul "Morometii", primeste Premiul de Stat. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. În 1980, la editura pe care o conducea, publicã ultimul sãu roman: „Cel mai iubit dintre pãmânteni”. O lunã mai târziu este ales deputat în Marea Adunare Nationalã (parlamentul). Pe 16 mai 1980 moare la vila de creatie a scriitorilor de la Palatul Mogosoaia. Familia sa este convinsa ca moartea fulgeratoare este legata de publicarea ultimului sau roman "Cel mai iubit dintre pamanteni".

        Romanele "Morometii" si "Cel mai iubit dintre pamantani" au fost ecranizate cu niste distributii exceptionale.

         Si marele nostru scriitor ar mai fi avut multe de spus dar "timpul nu a mai avut rabdare"...

         Impreuna cu copii am vizionat filmul "Morometii" in care este prezenta viata din satul romanesc din Campia Dunarii, ilustrata prin familie, taranime si drama ei istorica, satul supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, relatia individului cu istoria, dragostea, comunicarea umana, demnitatea.

       Un film pe care de fiecare data il revad cu mare placere poate si pentru ca unele scene ma duc cu gandul la copilaria mea.

191 de ani de la nasterea lui Vasile Alecsandri

21 iulie 1821

        191 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri

Poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician, creator al teatrului și a literaturii dramatice, personalitate marcantă a Moldovei de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Vasile Alecsandri este scriitor si om politic. Participant la Revolutia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea principatelor, sprijinitor al Razboiului de Independenta. A ramas in constiinta posteritatii ca deschizator de drumuri, innoitor de modalitati literare, avind merite deosebite in oreintarea literaturii romanesti pe fagasul national si popular.

Alecsandri Vasile s-a născut la Bacău (astăzi România), la 14 iunie 1818, scriitor şi om politic moldovean. Data naşterii dată de poet şi acceptată de unii istorici literari este de 21 iulie 1821.  A participant la Revoluţia din 1848, a fost un luptător activ al Unirii Principatelor, cîntăreţ al războiului de independenţă. Ambasador, ministru de externe al Moldovei (1858 —1859) şi întîiul ministru de externe al Principatelor Unite (octombrie 1859 − mai 1860). Academician.

Alături de M. Kogălniceanu şi C. Negruzzi a condus Teatrul Naţional de la Iaşi (1840—1842). A fondat revista „România literară” (1855). A introdus în literatură noi specii literare, a colectat şi a editat balade şi cîntece bătrîneşti, care s-au bucurat de un larg succes în lume. „Doine şi lăcrămioare” este opera care întoarce poezia cu faţa spre folclor. În „Legende” a zugrăvit momente din trecutul istoric glorios. „Ostaşii noştri” evocă eroismul ostaşilor moldoveni, care au luptat contra turcilor la Şipka şi la Plevna alături de oastea rusă.

„Pasteluri” e considerată opera de vîrf a „bardului de la Mirceşti”, care a fost entuziasmat de viaţa rustică şi de „crugul anotimpurilor”.

Este primul dramaturg de stofă naţională cu monologurile din („Cînticele comice”), comediile de atmosferă şi de moravuri („Iorgu de la Sadagura”, „Iaşii în carvanal”, ciclul „Chiriţelor” ş.a.), prin drame şi tragedii inspirate din istoria naţională sau antică („Despot-Vodă”, „Fîntîna Blanduziei”, „Ovidiu”) şi feeria („Sînziana şi Pepelea”).
Proza e marcată de „Jurnalele de călătorie” − („O primblare la munţi”, „Călătorie în Africa”) şi scrieri romantice („Buchetiera din Florenţa”, „Dridri”, „Istoria unui galbîn şi a unei parale”).

Lui Alecsandri îi revine meritul de a fi preluat termenul din limba franceză (unde desemna o tehnică picturală, un desen realizat cu un creion moale, uşor colorat, numit pastel) şi de a-l impune în literatura română cu sensul de specie lirică.
Valoarea Pastelurilor a fost semnalată la puţină vreme de la apariţie de Titu Maiorescu în articolul Direcţia nouă în poezia şi proza română din 1872: „Pastelurile sunt un şir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei, scrise într-o limbă aşa de frumoasă încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturei române îndeobşte" (Titu Maiorescu, op. cit., pp. 98-99).

                      Bucurati-va mintea si sufletul cu cateva versuri din pastelurile, ca niste picturi vii, ale poetului:

  

Vasile Alecsandri - Cositul

Faptul zilei se aprinde pe a dealurilor frunte,
S-un rau falnic de lumina se revarsa peste munte.
Iarba coapta straluceste, ea se clatina la vant,
S-a ei umbra lin se misca in dungi negre pe pamant.
Iata, vin cosasii veseli, se pun rand. Sub a lor coasa
Campul ras ramane verde ca o apa luminoasa.
Unii brazdele rastoarna, in capiti altii le-aduna,
Le cladesc apoi in stoguri si cu stuh le incununa.
Mai devale-n cea dumbrava cu poiana tainuita,
Unde umbra pare verde si de flori e-mbalsamita,
Coasele sub teaca uda zanganesc rasunator.
Din capita in capita dumbraveanca salta-n zbor.
Un flacau, cosind deoparte, langa-o tufa de sulcina,
Vede iarba incalcita, franta pe la radacina.
Ce sa fie?.. Cuib de fiara?.. O! minune! zice el,
Si, zambind, se pleaca iute de culege… un cercel! 

                                                                             

Vasile Alecsandri - Rodica

Purtand cofita cu apa rece
Pe ai sai umeri albi, rotunjori,
Juna Rodica voioasa trece
Pe langa junii semanatori.
Ei cu grabire ii sar in cale,
Zicand: Rodica, floare de crin,
In plin sa-ti mearga vrerile tale,
Precum tu, draga, ne iesi cu plin!

S-ajungi mireasa, s-ajungi craiasa!
Calea sa-ti fie numai cu flori,
Si casa casa, si masa masa,
Si sanul leagan de pruncusori!

Cu grau de aur ei o presoara,
Apoi cofita intreaga-o beu.
Copila rade si-n cale-i zboara, 

Scuturand graul din parul sau

Vasile Alecsandri - Fântâna

Pe cararea înflorita, care duce la fântâna,
În stergar si în catrinta, merge-o sprintena româna;
Ea la brâu-i poarta furca si la sân un pruncusor,
Cu gurita lui lipita de al laptelui izvor.

Nevastuica trece iute, torcând lâna din fuioare
Si sucind fusul vârtelnic ce-o atinge la picioare.
Pasarelele-mprejuru-i zbor voioase si cântând,
Ea zâmbeste si tot merge, pruncusoru-i sarutând.

Iata, -ajunge la fântâna, s-acolo se întâlneste
C-un drumet din lumea-ntreaga, care lung la ea priveste,
Apoi cumpana o pleaca, apoi scoate la lumina
Si vecinei sale-ntinde o cofita, alba, plina.

Româncuta multumeste, sufla-ncet peste cofita
Si cu apa ne-nceputa uda rumena-i gurita;
Iar drumetul dupa dânsa bea, fugarul îsi adapa
Si se jura ca pe lume nu-i asa de dulce apa. 

VACANTA - Recreatia mare!

       











             Copii intra cu mare bucurie in vacanta iar in  lunile iulie si august petrecem mai mult timp impreuna atat cu utilizatorii fideli cat si cu cei  "sezonieri" care vin la rude in localitate.
         Biblioteca le ofera posibilitatea sa se recreeze , sa se educe si informeze punandu-le la dispozitie peste 10000 de volume, ziare si reviste la zi, jocuri diverse(sah, puzzle, cuburi), jocuri on-line si INTUITEXT, etc.
        Majoritatea celor care citesc vin cu liste de carti ce trebuiesc lecturate in vederea pregatirii noului an scolar, noi le zicem "carti de vacanta". Ei imprumuta atat opere ale autorilor romani si universali cerute in bibliografia scolara, critica literara, teste si comentarii cat si carti de divertisment din literatura si din alte domenii (animale, curiozitati stiintifice, retete culinare, bancuri si glume,astrologie, istorie si geografie, etc.).

         N-am facut un program standard de vacanta dar e un program adaptat la cerintele si sugestia lor, coordonat de mine cu evenimentele saptamanale. Asadar avem: ore de lectura pe o tema aleasa, de videoproiectie la tema respectiva incheiata cu discutii si comentarii libere la subiectul respectiv. Copii  trebuie sa simta libertatea si bucuria pe care le-o confera vacanta fara presiunea notei sau a asistentei profesorale, d-asta lucram intr-un stil mai liber si creativ. Le dau posibilitatea sa-si puna in practica ideile si dorintele ce pot fi implinite aici. Vizionam impreuna filme, ecranizari dupa romane celebre, desene animate, evenimente culturale din tara si streinatate, curiozitati din lumea animalelor si stiinta, jocuri on-line INTUITEXT.
        Am petrecut si petrecem impreuna mult timp, ne recreem si ne educam, facem schimb de experienta, socializam si legam prietenii si toata aceasta activitate da bibliotecii rolul de centru de cultura si recreere. Acesti utilizatori, marea majoritate copii si tineri, isi formeaza aici in biblioteca o baza de educatie si cultura, ce ii pregateste si ajuta la integrarea in comunitatea noastra moderna.

        Pot sa afirm chiar ca biblioteca formeaza si modeleaza caractere, destine, oameni... si nu e putin lucru !
                  Vacanta placuta in biblioteca in continuare!
         

ZIUA BIBLIOTECII - In lumea povestilor lui Creanga

       14 iunie 2012 - Ziua bibliotecii Movilita
 

       Incepand cu orele 12:00, forfota mare in biblioteca,
bucurie si emotii deopotriva.  
       Motivul era: Ziua Bibliotecii Comunale,
care mi-am dorit sa fie un omagiu adus marelui 
povestitor pentru ca biblioteca noastra ii poarta numele
 iar anul acesta
                          s-au implinit 175 de ani de la nasterea lui. 
        Intregul program a fost structurat asa incat cei prezenti sa cunoasca, pentru inceput, un mic istoric al bibliotecii Movilita si apoi am trecut usor prin Viata si Opera lui Ion Creanga, cu materiale prezentate de mine si de copii si cu videoproiectie cu filme documentare.
      A urmat un moment artistic prezentat de elevii clasei a IV-a A, invatator d-na Nicolae Marcela, in care copii cu umorul si candoarea specifice varstei lor au intrat in pielea personajelor lui Creanga - Nica, mama povestitorului, matusa Marioara, popa si Smarandita popii...

Pentru efortul facut de copii si pentru bucuria lor toti copii au primit mape cu diplome si materiale publicitare pe tematica manifestarii sustinute.

Mape si buchete de flori au primit si invitatii dar o multumire speciala vreau sa aduc d-nei contabil sef  Manea Sica, care din nou s-a dovedit a fi un ''Prieten fidel al bibliotecii''.

Intotdeauna e loc de mai bine, au fost si probleme de ordin tehnic, dar multumirea mea a fost ca biblioteca a fost respectata atat de cei care ne-au onorat cu prezenta si le multumesc pentru asta, cat si de cei care au cunostinta de existenta acestei biblioteci.

Inchei cu un citat din Creanga:

                                                                                                   

                                                                                 Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit de când eşti.
                                                                                 Ceteşte, rogu-te, şi ceste şi, unde-i vede că nu-ţi vin la socoteală,
                                                                                  ie până în mână şi dă şi tu altceva mai bun la ivală,
                                                                                  căci eu atâta m-am priceput şi atâta am făcut. (Ion Creangă)


        Atata m-am priceput, atata am facut, zicea Creanga,... zic si eu,...ca e mult adevar aici! 

     
 

               

NICOLAE GRIGORESCU - 174 de ani de la nasterea lui

    Nicolae Grigorescu,fondator al picturii române moderne

         Nicolae Grigorescu (nascut in 15 mai 1838, Pitaru, judeţul Dâmboviţa, decedat in 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti.

În cadrul “Expoziţiei Universale” de la Paris (1867), participă cu şapte lucrări, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Tânără ţigancă, revine de câteva ori în ţară şi, începând din 1870, participă la Expoziţiile artiştilor în viaţă şi la cele organizate de “Societatea Amicilor Bellelor-Arte”.

În 1877 este convocat să însoţească armata română în calitate de “pictor de front”, realizând la faţa locului în luptele de la Griviţa şi Rahova desene şi schiţe, ce vor sta la baza unor compoziţii.

Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne — în poezie se afirma geniul lui Eminescu — Nicolae Grigorescu întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic.

Cu o formaţie în care se recunoaşte filonul tradiţiilor picturii murale, de care se apropie în anii tinereţii, şi, deopotrivă, experienţele impresioniştilor, Grigorescu se manifestă în diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi şi după dispariţia artistului. Influenţa covârşitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat şi evoluţia generaţiei ce i-a urmat, creaţia sa inaugurînd astfel o tradiţie picturală de amplă rezonanta.

                                                              Nicolae Grigorescu se stinge din viaţă la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, Întoarcerea de la bâlci.

            

Picturi

• 

  Nicolae Grigorescu -Autoportret
 
• 

  Nicolae Grigorescu -Autoportret - Galeria Naţională, Bucureşti
 
• 

  Ţărancă din Muscel
 
• 

  Nicolae Grigorescu -Ţărancă voioasă (1894) - Galeria Naţională, Bucureşti
 
• 

  Nicolae Grigorescu - Car cu boi (1899) - Galeria Naţională, Bucureşti
 
• 

  Atacul de la Smârdan
 
• 

  Nicolae Grigorescu -Pescăriţă la Granville(1884) - Colecţia Doctor Dona

LUCIAN BLAGA - Repere...

                 

LUCIAN BLAGA

           Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate. S-a nascut la 9 mai 1895 la Lancram, linga Alba Iulia, intr-o familie de preoti. Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi, "sub semnul unei fabuloase absente a cuvintului", viitorul poet - care se va autodefini mai tirziu "mut ca o lebada" - neputind sa vorbeasca pina la virsta de patru ani.

Primele clase le-a facut la Sebes (1902-1906), a urmat Liceul "Andrei Saguna" din Brasov (1906-1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat rom^nesc de Teoria dramei. In anul izbucnirii primului razboi mondial si-a inceput studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenta in 1917. Intre 1917 si 1920 a frecventat cursurile Universitatii din Viena, unde a studiat filosofia obtinind si doctorantul.
Revenit in Rom^nia reintregita, s-a daruit cauzei presei rom^nesti din Transilvania, fiind redactor la revistele "Cultura" din Cluj si "Banatul" din Lugoj.
In 1926 a intrat in diplomatie ocupind succesiv posturi la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Berna si Viena. A fost ales membru al Academiei Rom^ne in 1937. Discursul de receptie si l-a intitulat Elogiul satului rom^nesc.
In 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena. La Sibiu redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an.
Din 1948, indepartat de la catedra, a lucrat in cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei.
A trecut la cele vesnice pe 6 mai 1961, fiind inmormintat la Lancram.

Versuri

Poemele luminii (1919), Pasii profetului (1921), In marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpana apelor (1933), La curtile dorului (1938), Nebanuitele trepte (1943), Poezii(1962) - volum postum cuprinzind ciclurile Mirabila saminta, Vara de noiembrie ssi Stihuitorul. Postum au aparut si ciclurile Virsta de fier 1940-1944, Cintecul focului, Corabii cu cenusa, Ce aude unicornul.

Dramaturgie

Zamolxe, mister pagin (1921); Daria; Fapta; Ivanca; Invierea (1925); Mesterul Manole (1927); Cruciada copiilor (1930); Arca lui Noe (1944), postum aparind Anton Pann (1964).

Filosofie

Creatia filosofica este grupata in trei trilogii: a cunoasterii (1943), a culturii (1944), a valorilor (1946). Cea de-a patra, cosmologica, a ramas in stadiul de proiect.
Aforismele lui Lucian Blaga sunt grupate in volumele Pietre pentru templul meu, Discobolul si Elanul insulei.

Lucian Blaga                   

                                                                        

                                                

Dorul

Setos iti beau mirasma si-ti cuprind obrajii
cu palmele-amindoua, cum cuprinzi
în suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stam.
Si totusi tu-mi soptesti: "Mi-asa de dor de tine!"
Asa de tainic tu mi-o spui si dornic, parc-as fi
pribeag pe-un alt pamânt.

Femeie,
ce mare porti în inima si cine esti?
Mai cânta-mi inc-o data dorul tau,
sa te ascult
si clipele sa-mi para niste muguri plini,

Lucian Blaga                                 

Iubire

Iubesti - când ulciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori si de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.

Iubesti - când suavă icoana
ce-ti faci în durere prin veac
o tii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.

Iubesti - când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,                                          
te-avânti să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.

Iubesti - când simtiri se desteaptă            
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-asteaptă
nu moartea, ci altă poveste.

Iubesti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îti este-n aceeasi măsură
si lavă pătrunsă de lună.

din care infloresc aievea -- vesnicii.

                      

9 MAI - ZI DE SARBATOARE

Triplã sãrbãtoare: 9 mai, Ziua Independentei, Ziua Victoriei si Ziua Europei

            TREI ÎN UNA Pe 9 mai, se sãrbãtoresc trei mari evenimente importante pentru poporul român: Ziua Independentei – 9 mai 1877, Ziua Victoriei- 9 mai 1945 si Ziua Europei.

                   Prima dintre sãrbãtori, aceea a Zilei Independentei din 1877, este consideratã de istorici ca fiind falsã, independenta fiind sãrbãtoritã pe vremea monarhiei românesti pe 10 mai. În tara noastrã, se pare cã Ziua Indepedentei este încã sãrbãtoritã pe 9 mai, datã consideratã falsã, ea fiind aleasã de cãtre comunisti, dupã 1947, ca sã nu aibã nicio legãturã cu Monarhia. Au trecut 135 de ani de la proclamarea Independentei de Stat a României si nu sunt foarte multi cei care-si amintesc ce înseamnã aceastã zi. 

                    Cel de-al doilea eveniment pe care îl asociem cu efigia zilei de 9 Mai este victoria dobânditã împotriva fascismului german, victorie la care tara noastrã si armata au avut o contributie demnã de toata consideratia. La 9 Mai 1945, sub loviturile concentrice ale fortelor Natiunilor Unite, Germania nazistã a fost silitã sã capituleze neconditionat, astfel cel de-Al II-lea Rãzboi Mondial declansat de axa Berlin- Roma- Tokio, în anul 1939, a luat sfârsit în Europa.    

                                                                                                                                           Ziua Europei marcheazã rezultatele înregistrate de Uniunea Europeanã: pace de duratã, cooperare economicã, liberã circulatie. Aniversarea reprezintã si o ocazie de a afla mai multe despre UE, participând la evenimente si actiuni pentru toate vârstele. La data de 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al Afacerilor Externe, propunea Frantei, Germaniei si altor tãri europene gestionarea în comun a productiei de cãrbune si otel. Acest apel a reprezentat primul pas cãtre crearea Uniunii Europene de astãzi – o structurã formatã din 27 de tãri, unite în respectul fatã de libertate si principiile statului de drept, dar care recunosc si apreciazã, în acelasi timp, diversitatea cetãtenilor europeni. Aniversarea declaratiei Schuman este celebratã astãzi drept Ziua Europei.

              Si-atunci, cu mandria de a fi roman, indiferent de vreme ...

                           si de vremuri...de trei ori:

                     LA     MULTI   ANI   TUTUROR   ROMANILOR   !!!