Despre Marin Preda

           

90 de ani de la nasterea lui Marin Preda

               

       La 5 august se împlinesc 90 de ani de la nasterea marelui scriitor, romancier si nuvelist român Marin Preda, autorul romanelor „Cel mai iubit dintre pãmânteni” si „Morometii”.
       Marin Preda s-a nãscut la 5 august 1922, în comuna Silistea-Gumesti, judetul Teleorman, scriitorul care a uimit mai târziu întreaga criticã literarã cu talentul sãu.

        Este fiul lui Tudor Cãlãrasu (plugar) si al Joitei Preda (casnicã). Numele de familie îl va lua dupã cel al mamei deoarece pãrintii nu erau cãsãtoriti legal si în acest fel mama putea primi un ajutor de la conducerea comunei. Micutul Marin vine într-o familie numeroasã, dar copilãria sa nu va fi deloc lipsitã de griji. În 1937, dupã terminarea claselor primare se prezintã la Scoala Normalã din Câmpulung-Muscel, dar este respins la vizita medicalã din cauza miopiei. Tatãl intentioneazã acum sã-l dea la o scoalã de meserii, intervine însã salvator librarul Constantin Pãun din Mirosi, de la care elevul Marin Preda îsi procura cãrti si îl duce la Scoala Normalã din Abrud, unde reuseste la examenul de bursã cu nota 10. În sedintele Societãtii literare din scoalã este remarcat de profesorul Justin Salatiu, care îi prezice cã „va ajunge un mare scriitor”. Cei trei ani de viatã transilvanã vor fi evocati în „Viata ca o pradã” si în „Cel mai iubit dintre pãmânteni”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primeste o repartitie pentru o scoalã similarã din Bucuresti.
      În ianuarie 1941 asistã la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare si ale reprimãrii ei de cãtre Ion Antonescu. Intrã în contact cu refugiatii ardeleni si se întâlneste cu silistenii lui stabiliti la Bucuresti. Toate acestea vor fi evocate peste trei decenii în „Delirul” si în „Viata ca o pradã”.           

        Marin Preda în aprilie 1942 debuteazã cu schita „Pãrlitu” în ziarul Timpul. Debutul la 20 de ani îi dã încredere în scrisul sãu, publicând în continuare schite si povestiri. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajeazã secretar de redactie la „Evenimentul zilei”.
          Între 1943–1945 este luat în armatã, dupã liberare în 1945 devine corector la ziarul „România liberã”. Marea lovitura o da in anul 1956 cand pentru romanul "Morometii", primeste Premiul de Stat. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. În 1980, la editura pe care o conducea, publicã ultimul sãu roman: „Cel mai iubit dintre pãmânteni”. O lunã mai târziu este ales deputat în Marea Adunare Nationalã (parlamentul). Pe 16 mai 1980 moare la vila de creatie a scriitorilor de la Palatul Mogosoaia. Familia sa este convinsa ca moartea fulgeratoare este legata de publicarea ultimului sau roman "Cel mai iubit dintre pamanteni".

        Romanele "Morometii" si "Cel mai iubit dintre pamantani" au fost ecranizate cu niste distributii exceptionale.

         Si marele nostru scriitor ar mai fi avut multe de spus dar "timpul nu a mai avut rabdare"...

         Impreuna cu copii am vizionat filmul "Morometii" in care este prezenta viata din satul romanesc din Campia Dunarii, ilustrata prin familie, taranime si drama ei istorica, satul supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, relatia individului cu istoria, dragostea, comunicarea umana, demnitatea.

       Un film pe care de fiecare data il revad cu mare placere poate si pentru ca unele scene ma duc cu gandul la copilaria mea.

191 de ani de la nasterea lui Vasile Alecsandri

21 iulie 1821

        191 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri

Poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician, creator al teatrului și a literaturii dramatice, personalitate marcantă a Moldovei de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Vasile Alecsandri este scriitor si om politic. Participant la Revolutia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea principatelor, sprijinitor al Razboiului de Independenta. A ramas in constiinta posteritatii ca deschizator de drumuri, innoitor de modalitati literare, avind merite deosebite in oreintarea literaturii romanesti pe fagasul national si popular.

Alecsandri Vasile s-a născut la Bacău (astăzi România), la 14 iunie 1818, scriitor şi om politic moldovean. Data naşterii dată de poet şi acceptată de unii istorici literari este de 21 iulie 1821.  A participant la Revoluţia din 1848, a fost un luptător activ al Unirii Principatelor, cîntăreţ al războiului de independenţă. Ambasador, ministru de externe al Moldovei (1858 —1859) şi întîiul ministru de externe al Principatelor Unite (octombrie 1859 − mai 1860). Academician.

Alături de M. Kogălniceanu şi C. Negruzzi a condus Teatrul Naţional de la Iaşi (1840—1842). A fondat revista „România literară” (1855). A introdus în literatură noi specii literare, a colectat şi a editat balade şi cîntece bătrîneşti, care s-au bucurat de un larg succes în lume. „Doine şi lăcrămioare” este opera care întoarce poezia cu faţa spre folclor. În „Legende” a zugrăvit momente din trecutul istoric glorios. „Ostaşii noştri” evocă eroismul ostaşilor moldoveni, care au luptat contra turcilor la Şipka şi la Plevna alături de oastea rusă.

„Pasteluri” e considerată opera de vîrf a „bardului de la Mirceşti”, care a fost entuziasmat de viaţa rustică şi de „crugul anotimpurilor”.

Este primul dramaturg de stofă naţională cu monologurile din („Cînticele comice”), comediile de atmosferă şi de moravuri („Iorgu de la Sadagura”, „Iaşii în carvanal”, ciclul „Chiriţelor” ş.a.), prin drame şi tragedii inspirate din istoria naţională sau antică („Despot-Vodă”, „Fîntîna Blanduziei”, „Ovidiu”) şi feeria („Sînziana şi Pepelea”).
Proza e marcată de „Jurnalele de călătorie” − („O primblare la munţi”, „Călătorie în Africa”) şi scrieri romantice („Buchetiera din Florenţa”, „Dridri”, „Istoria unui galbîn şi a unei parale”).

Lui Alecsandri îi revine meritul de a fi preluat termenul din limba franceză (unde desemna o tehnică picturală, un desen realizat cu un creion moale, uşor colorat, numit pastel) şi de a-l impune în literatura română cu sensul de specie lirică.
Valoarea Pastelurilor a fost semnalată la puţină vreme de la apariţie de Titu Maiorescu în articolul Direcţia nouă în poezia şi proza română din 1872: „Pastelurile sunt un şir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei, scrise într-o limbă aşa de frumoasă încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturei române îndeobşte" (Titu Maiorescu, op. cit., pp. 98-99).

                      Bucurati-va mintea si sufletul cu cateva versuri din pastelurile, ca niste picturi vii, ale poetului:

  

Vasile Alecsandri - Cositul

Faptul zilei se aprinde pe a dealurilor frunte,
S-un rau falnic de lumina se revarsa peste munte.
Iarba coapta straluceste, ea se clatina la vant,
S-a ei umbra lin se misca in dungi negre pe pamant.
Iata, vin cosasii veseli, se pun rand. Sub a lor coasa
Campul ras ramane verde ca o apa luminoasa.
Unii brazdele rastoarna, in capiti altii le-aduna,
Le cladesc apoi in stoguri si cu stuh le incununa.
Mai devale-n cea dumbrava cu poiana tainuita,
Unde umbra pare verde si de flori e-mbalsamita,
Coasele sub teaca uda zanganesc rasunator.
Din capita in capita dumbraveanca salta-n zbor.
Un flacau, cosind deoparte, langa-o tufa de sulcina,
Vede iarba incalcita, franta pe la radacina.
Ce sa fie?.. Cuib de fiara?.. O! minune! zice el,
Si, zambind, se pleaca iute de culege… un cercel! 

                                                                             

Vasile Alecsandri - Rodica

Purtand cofita cu apa rece
Pe ai sai umeri albi, rotunjori,
Juna Rodica voioasa trece
Pe langa junii semanatori.
Ei cu grabire ii sar in cale,
Zicand: Rodica, floare de crin,
In plin sa-ti mearga vrerile tale,
Precum tu, draga, ne iesi cu plin!

S-ajungi mireasa, s-ajungi craiasa!
Calea sa-ti fie numai cu flori,
Si casa casa, si masa masa,
Si sanul leagan de pruncusori!

Cu grau de aur ei o presoara,
Apoi cofita intreaga-o beu.
Copila rade si-n cale-i zboara, 

Scuturand graul din parul sau

Vasile Alecsandri - Fântâna

Pe cararea înflorita, care duce la fântâna,
În stergar si în catrinta, merge-o sprintena româna;
Ea la brâu-i poarta furca si la sân un pruncusor,
Cu gurita lui lipita de al laptelui izvor.

Nevastuica trece iute, torcând lâna din fuioare
Si sucind fusul vârtelnic ce-o atinge la picioare.
Pasarelele-mprejuru-i zbor voioase si cântând,
Ea zâmbeste si tot merge, pruncusoru-i sarutând.

Iata, -ajunge la fântâna, s-acolo se întâlneste
C-un drumet din lumea-ntreaga, care lung la ea priveste,
Apoi cumpana o pleaca, apoi scoate la lumina
Si vecinei sale-ntinde o cofita, alba, plina.

Româncuta multumeste, sufla-ncet peste cofita
Si cu apa ne-nceputa uda rumena-i gurita;
Iar drumetul dupa dânsa bea, fugarul îsi adapa
Si se jura ca pe lume nu-i asa de dulce apa. 

VACANTA - Recreatia mare!

       











             Copii intra cu mare bucurie in vacanta iar in  lunile iulie si august petrecem mai mult timp impreuna atat cu utilizatorii fideli cat si cu cei  "sezonieri" care vin la rude in localitate.
         Biblioteca le ofera posibilitatea sa se recreeze , sa se educe si informeze punandu-le la dispozitie peste 10000 de volume, ziare si reviste la zi, jocuri diverse(sah, puzzle, cuburi), jocuri on-line si INTUITEXT, etc.
        Majoritatea celor care citesc vin cu liste de carti ce trebuiesc lecturate in vederea pregatirii noului an scolar, noi le zicem "carti de vacanta". Ei imprumuta atat opere ale autorilor romani si universali cerute in bibliografia scolara, critica literara, teste si comentarii cat si carti de divertisment din literatura si din alte domenii (animale, curiozitati stiintifice, retete culinare, bancuri si glume,astrologie, istorie si geografie, etc.).

         N-am facut un program standard de vacanta dar e un program adaptat la cerintele si sugestia lor, coordonat de mine cu evenimentele saptamanale. Asadar avem: ore de lectura pe o tema aleasa, de videoproiectie la tema respectiva incheiata cu discutii si comentarii libere la subiectul respectiv. Copii  trebuie sa simta libertatea si bucuria pe care le-o confera vacanta fara presiunea notei sau a asistentei profesorale, d-asta lucram intr-un stil mai liber si creativ. Le dau posibilitatea sa-si puna in practica ideile si dorintele ce pot fi implinite aici. Vizionam impreuna filme, ecranizari dupa romane celebre, desene animate, evenimente culturale din tara si streinatate, curiozitati din lumea animalelor si stiinta, jocuri on-line INTUITEXT.
        Am petrecut si petrecem impreuna mult timp, ne recreem si ne educam, facem schimb de experienta, socializam si legam prietenii si toata aceasta activitate da bibliotecii rolul de centru de cultura si recreere. Acesti utilizatori, marea majoritate copii si tineri, isi formeaza aici in biblioteca o baza de educatie si cultura, ce ii pregateste si ajuta la integrarea in comunitatea noastra moderna.

        Pot sa afirm chiar ca biblioteca formeaza si modeleaza caractere, destine, oameni... si nu e putin lucru !
                  Vacanta placuta in biblioteca in continuare!