Pe urmele lui Jules Verne

              De la nasterea scriitorului francez Jules Verne se implinesc 185 de ani, motiv pentru care Biblioteca Movilita il sarbatoreste prin expozitie de carte si panouri cu documente si fotografii.

             Jules Verne a devenit celebru prin romanele sale de aventuri si prin cele stiintifico-fantastice, foarte gustate de copii si adolescenti. “Lucrarile sale, traduse in 148 de limbi, ocupând cea mai mare pondere conform statisticilor UNESCO, vorbesc despre impresionantul sistem de referinta al unui scriitor a carui limita era cerul”. 

             A creat peste saizeci de romane, pe care le-a grupat in ciclul “Calatorii extraordinare”. Cele mai cunoscute carti ale sale sunt “20.000 de leghe sub mari”, “Ocolul Pamântului in 80 de zile”, “Copiii capitanului Grant”, “Capitan la 15 ani” si “Cinci saptamâni in balon”. Expozitia de carte a urmarit sa evidentieze si legaturile scriitorului cu tara noastra, pe care a vizitat-o incognito.
              In cartea “Pe urmele lui Jules Verne in România”, scriitorul Simion Saveanu emite ipoteza ca intre 1882 si 1884 Jules Verne ar fi fost in relatii intime cu o anume Luiza Müller, originara din România, mai precis din Homorod. La indemnul ei, scriitorul ar fi calatorit cu o nava pe Dunare pâna la Giurgiu, apoi cu trenul la Bucuresti si Brasov, iar in final, a ajuns la Homorod, unde a ramas mai multe saptamâni. Cu acest prilej, a vizitat si Castelul Colt, sursa de inspiratie pentru romanul “Castelul din Carpati”.

                     

Caragiale - contemporanul nostru

161 DE ANI DE LA NASTEREA LUI CARAGIALE

        Marele dramaturg s-a nascut in ziua de 30 ianuarie 1852 in satul Haimanale, ( dupa unele scrieri,  dupa altele s-a nascut pe 1 februarie) si a decedat la 9 iunie 1912 la Berlin.  Satul in care s-a nascut ii poarta astazi numele. Este  primul nascut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei.
         Atras de teatru Luca s-a casatorit in anul 1939 cu actrita si cantareata Caloropolus, de care s-a despartit, fara a divorta vreodata, intemeindu-si o familie statornica cu brasoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas.
      Primele studii le-a facut intre anii 1859 si 1860 cu parintele Marinache de la biserica Sf. Gheorghe din Ploiesti iar pana in anul 1864 a urmat clasele primare II - V, la scoala Domnesca din Ploiesti. In 1870 a fost nevoit sa abandoneze proiectul actoriei si s-a mutat cu familia la Bucuresti, luindu-si cu seriozitate in primire obligatiile de sef de familie.
      L-a cunoscut pe Eminescu cand tanarul poet, debutant la Familia, era sufleor si copist in trupa lui Iorgu. In 1871, Caragiale a fost numit sufleor si copist la Teatrul National din Bucuresti, dupa propunerea lui Mihail Pascaly.  In 1877 la izbucnirea Razboiului de Independenta a fost conducator al ziarului Natiunea Romana.
I.L.Caragiale a fost printre altele, si director al Teatrului National din Bucuresti.

     
         De la debutul sau in dramaturgie in anul 1879 si pana in anul 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii. Prima piesa a dramaturgului, O noapte furtunoasa, bine primita de Junimea si publicata in Convorbiri literare  (1879), unde vor aparea de altfel toate piesele sale, a beneficiat, la premiera, de atacuri  deloc neglijabile.
         A participat frecvent la sedintele Junimii, iar la intalnirile din martie 1884, in prezenta lui Alecsandri, si-a marturisit preferinta pentru poeziile lui Eminescu. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii, la Iasi, O scrisoare pierduta, reprezentata la 13 noiembrie, in prezenta reginei cu un mare succes. In 1889, aul mortii poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articol in Nirvana.
         Caragiale s-a bucurat de recunoasterea operei sale, pe perioada vietii sale insa a fost si criticat si desconsiderat. Dupa moartea sa a inceput sa fie recunoscut pentru importanta sa in dramaturgia romaneasca.
        Dupa moartea sa piesele sale au fost jucate si au devenit relevante in perioada regimului comunist.

        "Lucrarea d-lui Caragiale este originala, comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor."

24 ianuarie - UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

             Unirea Principatelor Române este cunoscută şi sub denumirea de Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea. Momentul istoric a fost marcat de unificarea vechilor state, Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Entuziasmul s-a transmis şi poporului. în mod firesc, în Capitală şi apoi în întreaga ţară. Victoria forţelor naţionale a provocat o explozie de satisfacţie deplină. Ministrul de externe al Franţei. L. Kossuth scria: „un astfel de spirit e necesar ca un popor să întemeieze o patrie sau, dacă a pierdut-o, să şi-o recâştige”.

           Perspectiva celor 154 de ani, care au trecut de la evenimentele din 1859, confirmă, în egală măsură, patriotismul, dar şi remarcabila abilitate a oamenilor politici ai timpului, care au ştiut, printr-o acţiune îndrăzneaţă, să pună Marile Puteri „în faţa faptului împlinit” şi să depăşească obstacolele pe care interesele contradictorii ale acestora le aşezau în calea Unirii. De asemenea, ca în atâtea rânduri în istoria ulterioară a ţării, decizia finală s-a datorat excepţionalei abnegaţii pe care naţiunea română a arătat-o acestei cauze.

  

15 ZIUA CULTURII NATIONALE

           15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE

             La 15 Ianuarie 2013 îl celebrăm pe Poetul Naţional Mihai Eminescu sub genericul “SPIRITUL EUROPEAN AL POETULUI NAŢIONAL”, la 163 de ani de la naşterea sa, la 15 Ianuarie 1850. Tot la 15 ianuarie 2013 sărbătorim ZIUA CULTURII NAŢIONALE, proclamată la 16 noiembrie 2010.

            Opera Poetului naţional este de actualitate, merită să fie cuprinsă în mai mare măsură în şcoli, în viaţa societăţii, în diferite domenii, abordare valabilă în prezent şi în viitor, pentru dezvoltarea limbii române, a culturii naţionale, pentru integrarea în UE, pentru o colaborare mai eficientă, în cadrul celor 27 naţiuni ale UE, a celor 192 naţiuni ale ONU, a tuturor naţiunilor lumii.

        Eminescu spunea: “Educaţiunea e cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii. Educaţiunea are a cultiva inima şi moravurile, cultura are a educa mintea, în fine, un om bine educat, cu inimă, caracter şi moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrîns de cunoştinţe, pe cînd, din contră, cultura, cunoştinţele cele mai vaste pot să fie cuprinse de un om fără caracter, imoral şi fără inimă “.


           In cinstea acestei zile si ca un mic omagiu adus marelui poet am organizat in biblioteca o actiune cu elevii cl. V - VIII in care am punctat momente importante din viata si opera marelui poet, o expozitie de carte eminesciana, o videoproiectie cu imagini si muzica pe aceasta tema si dezbateri libere.
          Cateva imagini de la intalnirea noastra in biblioteca alaturi de....Eminescu nemuritor...