Astazi vom sarbatori 153 de ani de la Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca savarsita la 24 ianuarie prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza in ambele tari romanesti: al Moldovei pe 5 ianuarie si al Tarii Romanesti pe 24 ianuarie. La ora 14:00, la biblioteca comunala ''Ion Creanga'', Movilita va avea loc o manifestare culturala dedicata acestei sarbatori. Vom avea o videoproiectie cu materiale pe aceasta tema si lecturarea unor articole privind istoricul si insemnatatea acestei zile. Vom incheia cu cantece si poezii despre Unire.
Unirea Tarii Romanesti cu Moldova, infaptuita la 24 ianuarie 1859, reprezinta actul politic care sta la baza Romaniei moderne si a formarii natiunii romane. Imprejurarile istorice nu au permis unirea simultana a celor trei tari romane - Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca. Statul national roman s-a format treptat, incepand cu unirea din 1918, cand lupta de eliberare nationala a poporului roman v-a fi incununata de victorie.
Alexandru Ioan Cuza infaptuitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859, face parte dintr-o veche familie moldoveneasca, din partile Falciului, familie de cluceri, spatari, comisi, ispravnici. Alexandru Ioan Cuza s-a nascut la Barlad, pe 20 martie 1820. A invatat pana in 1831 la Iasi, unde a avut colegi pe cativa dintre viitorii sai colaboratori, intre ei fiind si Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde isi ia bacalaureatul in litere. Intors in tara, a intrat in armata si s-a casatorit in 1844 cu Elena Rosetti. In timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost in primele randuri, a luat cuvantul la adunarea de la Hotelul Petersburg din Iasi, cerand infaptuirea unor reforme democratice. Printre fruntasii adunarii arestati din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat si Cuza; a reusit apoi sa scape de sub paza si sa fuga in Transilvania. Cuza are ocazia sa participe la Marea Adunare de la Blaj de la 15 mai 1848, dupa care se retrage in Bucovina. In timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reintors in tara si in perioada pregatirii unirii indeplinea functia de parcalab la Galati. Ca forma de protest fata de falsificarea alegerilor pentru adunarile ad-hoc din Moldova, Cuza si-a dat demisia din functia de parcalab.
Mai intai a fost Moldova
Patriot cu idei liberale, nu radicale insa, Cuza a fost acceptat chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de conservatori. La 5 ianuarie 1859, a fost ales domnitorul Moldovei cu unanimitatea voturilor deputatilor prezenti in Moldova. In drum spre Constantinopol, delegatia Moldovei s-a oprit si la Bucuresti influientand reprezentantii Partidei Nationale din adunarea electiva.
A urmat Tara Romaneasca
Acum 153 de ani, in ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales si domn al Tarii Romanesti. Alegerea sa a produs in intreaga tara o puternica explozie de entuziastm. Entuziasmati de victoria obtinuta de confratii unionisti moldoveni, deputatii munteni din Adunarea Electiva dau votul lor la 24 ianuarie 1859 aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunand astfel, in fapt, peste prevederile Conventiei de la Paris, dorinta natiunii romane Situatia nou creata in cele doua principate urma sa faca obiectul discutiilor Conferintei internationale de la Paris. Inca din aprilie 1859 Franta, Rusia, Anglia, Prusia au recunoscut dubla alegere. Poarta otomana si Austria au recunoscut abia in septembrie 1859.
24 IANUARIE 1859 - 24 IANUARIE 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu